Îmi imaginam la început că va fi mult mai greu să stârnim interesul oamenilor pentru o metodă nouă, cel puțin în Romania, de a ne îmbunătăți abilitățile de comunicare și de a ne defini trăsăturile de lideri însă am ramas plăcut surprins să văd ca lumea este interesată, participă la întâlnirile clubului nostru, chiar și numai dacă în calitate de vizitatori, și rămân plăcut surprinși de maniera în care se desfașoară întâlnirile noastre considerându-le un real caștig.

Un club Toastmasters nu este doar un loc în care sa ne îmbunătățim comunicarea, ci este și un loc unde putem cunoaște oameni cu interese diverse, oameni care ne pot deveni prieteni cu timpul, împreună putându-ne lansa în alte inițiative. În ziua de azi mediul de afaceri folosește uneori obsesiv termenul de “networking” (întâlnirea altor oameni în scopul descoperirii unor nevoi și a legării unei realații de business). Consider că un club Toastmasters servește în mod indirect și acestui scop fiind un mult mai bun mediu în care putem analiza seriozitatea unor viitori parteneri de afaceri și argumentația ideilor lor. În cadrul clubului nostru avem membrii care acoperă o paletă largă de pregătiri academice și profesii, toți oameni care vor să reușească atât în plan personal cât și profesional. La prima prezentare publică a clubului Timișoara Toastmasters, care a avut loc în 3 noiembrie 2009, au participat peste 80 de persoane, excluzând membrii clubului. Conform formularelor de feedback am tras concluzia că invitații s-au simțit bine, vor să participe la inițiativa noastră și au menționat că acest tip de evenimente pentru popularizarea Toastmasters este binevenit.

La nivel național lucruri pozitive ar fi existența în București a unui club Toastmasters, și inițiativa înființării unuia la Cluj. Cred că aceste inițiative sunt necesare și binevenite doarece vor contribui la dezvoltarea personală, a relațiilor dintre oameni și a spiritului de inițiativă necesar pentru a creea o societate dinamică, orientată spre viitor. Un alt aspect important este acela că un club Toastmasters este non-profit, toate activitățile sunt pe bază de voluntariat, și se plăteste doar o taxa modică pentru a asigura buna funcționare a clubului.

Pentru anul urmator ne-am propus mai multe inițiative care acoperă o gamă largă de activități de la atragerea noilor membri pentru a dubla numărul actual la organizarea unor întalniri de training, de la activități social-umanitare la ajutor în fondarea unor noi cluburi Toastmasters în Romania.

În încheiere doresc sa le multumesc tuturor membrilor clubului Timișoara Toastmasters pentru dedicația și timpul investit în clubul nostru, doresc să vă fac o invitație la întâlnirile noastre și le doresc mult succes oamenilor care au inițiativa de a înființa cluburi Toastmasters în Romania.

Silviu Trebuian
Preşedinte

Fie ca am fost creati, fie ca am evoluat, din punct de vedere al locomotiei… sa recunoastem (noi oamenii) stam cam prost. Picioarele noastre, chiar daca sunt printre cele mai avansate sisteme mecanice, nu ne pot purta pe distante mari si la viteze satisfacatoare. Pur si simplu nu sunt eficiente. Forma lor nu e eficienta. Dar un cerc are o forma extraordinar de eficienta pentru deplasare. Daca am inlocui picioarele cu niste cercuri? Oare ne-am deplasa mai repede si mai usor?

Astazi as vrea sa va prezint bicicleta: o scurta istorie a acesteia prin trei exemple concludente, urmata apoi de o scurta prezentare a trei modele moderne de bicicleta care duc conceptul la o noua dimensiune.

Masina de mers
Ziceam mai devreme de cercuri. Dar cum sa inlocuim picioarele cu cercuri? Se pare ca asta a fost o problema destul de spinoasa, deoarece de-abia in anul 1817 s-a patentat o masinarie care sa indeplineasca acest scop. Se numea „masina de mers” si a fost inventata de catre baronul Karl Drais, din orasul Mannheim. Nu era prea sofisticata, pentru standardele actuale, deoarece avea doar doua roti si un cadru, era facuta in intregime din lemn, iar utilizatorul trebuia sa se impinga cu picioarele de pamant pentru a propulsa vehiculul in fata. Se spune ca unul dintre motivele pentru care baronul a cautat alternative la calul folosit atunci pentru locomotie a fost foametea care a lovit regiunea in 1816.

Modelul prezentat de Drais era destul de avansat, putea fi directionat cu un ghidon primitiv, cantarea 22 kg, avea bucse de alama in lagarele rotilor si frana pe roata din spate. Totusi, din cauza unor accidente cauzate de masina de mers, dupa cativa ani autoritatile au interzis comercializarea acestora.

Velocipedul
Evolutia naturala a acestei masinarii a fost adaugarea pedalelor. Au trebuit sa treaca aproximativ 40 ani de la „masina de mers” pana ce s-a gasit o solutie corecta. In 1865 a fost patentat modelul cu pedale atasate direct pe roata din fata, numit velociped. Aceasta imbunatarire a adus multe avantaje, printre care si viteza sporita de deplasare. Totusi, constructia inca primitiva (cadrul in intregime din lemn, aplicarea pe roti a unor benzi de metal pentru o rezistenta sporita) i-a adus denumirea hazlie de „Scuturatorul de oase”. Mai mult, strazile din acea perioada, pavate cu piatra cubica au adus un surplus de disconfort.

Totusi, acest model a fost prima bicicleta care era propulsata de un sistem de pedale, precum bicicleta moderna. In 1870 o variatiune la velociped a fost adoptata („The Penny Farthing”), variatiune care avea cateva imbunatatiri: cadru din metal, roti cu cauciuc cu mai multe spite (pentru o calatorie mai confortabila) si roti disproportionat de mari una fata de cealalta. Aceasta diferenta de marime era motivata de viteza marita de deplasare.

Bicicleta sigura
Siguranta in trafic nu era inca un atu nici al acestui model de bicicleta. Incepand din 1884, producatorii de biciclete au comercializat ceea ce se numea „bicicleta sigura” si ea este prima bicicleta moderna. Din cauza faptului ca velocipedul era atat de incomod, multi oameni ezitau in a-l folosi, chiar daca viteza de deplasare era considerabil marita fata de „masina de mers”. In 1885 este produsa de Starley and Sutton’s bicicleta moderna. Ea s-a numit „Rover Safety Bicycle”.

Succesul acestui model a fost rasunator datorita fiabilitatii (cadru din metal), comfortabilitatii (roti de metal cu spite si cauciuc, roti de aceasi dimensiune), situl utilizatorului pozitionat intre roti cu pedalele direct sub acesta (pentru o transmitere mai usoara a lucrului mecanic) si transmisie cu lant catre roata din spate (astfel eliminandu-se pericolele de ranire la schimbarea directiei si pedalare in acelasi timp). Odata cu succesul acestui model, ciclismul a devenit modul de transport predominat la inceputul secolului 20. Metodele de producere in masa au fost aplicate si la biciclete, iar in Chigaco emigrantul Adolph Schoeninger a deschis prima fabrica de biciclete (Western Wheel Works). El a fost denumit mai tarziu „Ford al bicicletelor”

Legatura intre trecut si prezent
De-alungul secolului 20, bicicleta moderna nu a suferit modificari majore in concept. Modificari au fost realizate in ceea ce priveste materialele de constructie (acestea devenind mai usoare si mai rezistente) si optimizari de viteza si angrenaj. Intre anii 1900 si 1920 in Franta s-a patentat sistemul de multi-viteze care permite o transmisie variabila a puterii intre pedale si roata din spate. Acesta se numeste derailleur si este in mod uzual folosit in zilele noastre la aproape toate bicicletele.

Insa, spre sfarsitul secolului 20, oamenii au incercat sa obtina cat mai mult de la biciclete. Din acest motiv, exista trei tendinte de dezvoltare: viteza sporita, confort si siguranta sporita si capacitate de transport marita.

Bicicleta de viteza
Viteza a fost tot timpul un deziderat la vehicule propulsate direct de forta umana. Inca de la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20 au existat concursuri de viteza pentru biciclete. Insa viteza presupunea tehnologii care la momentul respectiv nu existau. Din acest motiv, de-abia incepand cu cea de-a doua parte a secolului 20 au inceput sa fie produse biciclete pentru viteza. Cele mai importante elemente care caracterizeaza o bicicleta de viteza sunt greutatea redusa a acesteia, eficienta derailleur-ului si aerodinamica. Confortului biciclistului este de multe ori sacrificat. Cele mai multe biciclete de viteza au ghidonul coborat sub nivelul sitului, astfel incat aerodinamica biciclistului si a bicicletei sa fie imbunatatita.

Pentru a reduce frecarea pe suprafata de rulare, cauciucul la acest tip de biciclete este subtine, ingust si nu prezinta crampoanele evidente la o bicicleta normala. Presiunea aerului in aceste cauciuciuri poate ajunge si la 13 atm. Componentele de schimbare a vitezei sunt special realizate astfel incat diferenta intre rapoartele de viteaza sa fie optima pentru cadenta de pedalare.

Recumbent-ul
Din punct de vedere al confortului si sigurantei, tipurile de bicicleta denumita Recumbent sunt printre preferate. Primele modele au existat chiar din secolul 19, insa conceptul nu au fost destul de bine finisat si nu au avut succes. Diferenta cea mai mare intre o bicicleta normala si un Recumbent este pozitia de mers. Pe cand la o bicicleta normala pozitia de mers este mai mult sau mai putin verticala, la Recumbent pozitia de mers este orizontala. Ciclistul sta intr-o pozitie culcat pe spate iar pedalele sunt pozitionate in fata acestuia pentru a fi actionate cu picioarele. Designul actual (care se bucura de cel mai mare succes) este atribuit lui Chester Kyle si David Gordon Wilson de la MIT care in 1979 a creat faimoasa Avatar 2000.

Cu toate ca viteza de deplasare la care se poate ajunge cu acest tip de bicicleta este incredibila (137 km/h este recordul actual), confortul pe care il ofera in timpul deplasarii o fac preferata pentru distante mari. Presiunea care exista in cazul bicicletelor normale asupra gatului, umerilor, mainilor, trunchiului si asupra zonei pelvice este eliminata in cazului acestui design. Mai mult, picioarele biciclistului sunt la acelasi nivel cu cel al inimii, astfel incat se reduce presiunea histrostatica, permitand sangelui sa se intoarca la inima mai usor. Exista si unele dezavantaje, cum ar fi unghiul de vizibilitate mai scazut si echilibrul mai greu de sustinut pentru un ciclist incepator.
Bicicleta de marfa
Chiar daca viteza si confortul sunt unele dintre cele mai importante aspecte ale ciclismului, de multe ori bicicleta este folosita si in alte scopuri decat recreere sau deplasare proprie. In multe zone ale lumii, aceasta este folosita si ca mijloc de transport de marfa. Varietatile de adaptare a unei biciclete standard pentru a transporta marfuri sau oameni pleaca de la montarea unor cosuri pe ghidon si pe partea posterioara a sitului pana la modificarea intregului cadru al bicicletei. Asa se intampla si cu „bicicleta de marfa”, la care intreg cadrul este modifcat pentru transportul unor cantitati de marfa mult mai mari proportional cu masa bicicletei. In cele mai multe cazuri, acestea sunt folosite la transportul postal, de lapte sau paine.

In contextul actual, zonele in care aceste vehicule sunt folosite se imputineaza, insa ele inca exista si continua sa fie folosite cu succes. Sunt si zone ale industriei unde lipsa de scantei este foarte atragatoare (cum ar fi rafinarii sau fabrici petro-chimice). Insa unul dintre dezavantajele majore ale acestui tip de bicicleta este chiar „motorul” acesteia, care limiteaza cantitatea de marfa transportata. Totusi, companii noi, ca IKEA in Danemarca ofera, cu succes, biciclete de marfa pentru clienti pentru transportul produselor de la magazin.

In putinul timp avut la dispozitie, am facut o scurta introducere in conceptului bicicletei sustinut de cateva exemple, mai vechi si mai noi. Exemplele mai vechi, cum au fost velocipedul si „masina de mers” au fost precursorii bicicletei moderne si la timpul respectiv erau considerate in fruntea avangardei dezvoltarii. Exemplele mai noi, cum ar fi bicicleta recumbent, sunt la fel considerate in fruntea dezvoltarii. A dezvoltarii unui mod de propulsie curat si intretinut doar de forta corpului nostru. Ar mai fi multe de spus, insa sper ca aceste scurte introduceri sa va faca si pe voi sa adoptati bicicleta in viata voastra.

Exista o multime de posibilitati de locomotie, alegeti-o pe cea sanatoasa!

Discurs susţinut în cadrul unei întalniri Timişoara Toastmaters de către
Marius Pepu

Prin urmare echipa “Fingerprints” compusă din Andreea – Account Manager, Ancuţa – PR, Aniela – Copywriter, Mircea – Marketing Specialist şi Cătălin – Art Director sub atenta supraveghere a Oanei Ciugudean vor lucra la crearea unei campanii de promovare a clubului nostru.

Obiectivele acestei campanii sunt:

- popularizarea Toastmasters în rândul timişorenilor şi nu numai;
- aducerea de noi membri în cadrul clubului;
- promovarea unui eveniment special Timişoara Toastmasters

Perioada de practică va fi de 3-4 saptămâni, echipa “Fingerprints” având şansa de a pune în aplicare cunoştinţele şi abilităţile acumulate în perioada de training, şi să le dezvolte în cadrul Timişoara Toastmasters.

La finalul întâlnirii, Vlad a făcut o mică expunere a programului educaţional oferit de către Toastmasters.

Ce este Marketing School?

Marketing School este un proiect organizat de AIESEC Timişoara, care îşi propune să le acorde studenţilor din mediul timişorean, posibilitatea de a învăţa să realizeze o campanie de promovare în cadrul căreia vor putea combina cunoştinţele teoretice cu cele practice.

Mai jos puteţi urmări şi slide-urile celor două prezentări. Vizionare plăcută!

Tehnici de prezentare. Pregătirea unei prezentări de succes

Timişoara Toastmasters Club